Gabriela Paladi

Există momente în care discursurile politice devin atât de zgomotoase, încât ajung să acopere realitatea. După ultimele declarații ale lui Donald Trump, rostite din confortul și siguranța Elveției, am simțit nevoia să fac un pas înapoi și să mă uit nu la ce se spune, ci la ce trăiesc oamenii. Nu la lozinci, ci la cifre. Nu la promisiuni, ci la experiența de zi cu zi.

Aici intră în scenă Numbeo – o platformă incomodă pentru discursurile bombastice, pentru că nu măsoară ideologii, ci viața reală. Numbeo adună date despre costul vieții, siguranță, sănătate, trafic, poluare și calitatea vieții, bazându-se pe percepția directă a celor care trăiesc în acele țări și orașe. Nu este o statistică de birou, ci o hartă a felului în care oamenii simt lumea în care trăiesc.

Am decis să privesc România prin această oglindă. Fără autoiluzionare, dar și fără autoflagelare. Să vedem ce spun cifrele din 2026.

Cât de scumpă este viața, de fapt

Când se vorbește despre România, apare obsesiv ideea că „este greu de trăit”. Numbeo arată însă altceva. În topul global al costului vieții, cele mai scumpe țări sunt Bermuda, Elveția, Norvegia, Islanda și Danemarca – locuri în care traiul zilnic a devenit un lux chiar și pentru clasa de mijloc. La polul opus se află Pakistan, Bangladesh, Egipt, Nigeria sau India, unde costurile sunt mici, dar și veniturile, siguranța și serviciile sunt pe măsură.

România se situează clar între aceste extreme, cu un indice de aproximativ 41 și un loc în jur de 85–90 din aproape 180 de țări. Viața nu este ieftină, dar nici prohibitivă. Comparativ, Statele Unite ale Americii au un indice de aproape 69. Asta înseamnă că, în medie, traiul în România este cu 41% mai ieftin decât în SUA, iar chiriile sunt cu aproape 70% mai mici.

Concluzia acestui top nu este că românii o duc bine, ci că o duc mai echilibrat decât se spune. România nu este un loc în care supraviețuiești la limită, ci unul în care costurile încă permit un trai decent pentru cei care muncesc. În timp ce în SUA costul vieții a devenit o sursă majoră de anxietate pentru milioane de oameni, România rămâne o țară accesibilă, chiar dacă nu lipsită de presiuni.

Ce înseamnă indexul:
👉 scor mai mare = viață mai scumpă (mâncare, utilități, restaurante, chirii – fără chirie în indexul de bază)

🔝 Primele 5 cele mai scumpe țări (2026)

1. Bermuda – ~140
2. Elveția – ~110
3. Norvegia – ~101
4. Islanda – ~100
5. Danemarca – ~98

🔻 Ultimele 5 (cele mai ieftine)

1. Pakistan – ~30
2. Bangladesh – ~33
3. Egipt – ~34
4. Nigeria – ~35
5. India – ~36

🇷🇴 România

• Index: ~41
• Loc: aprox. 85–90 din ~180 de țări

Visul unei case: cine mai poate spera

Accesul la locuințe este una dintre marile drame ale lumii occidentale. În piețe precum Canada, Australia, Marea Britanie sau unele orașe americane, proprietatea a devenit un privilegiu rezervat unei minorități. Numbeo surprinde foarte bine acest fenomen prin raportul dintre prețul locuințelor și venituri.

România se află într-o zonă medie la nivel global. Nu este ușor să cumperi o casă, dar încă este posibil. Spre deosebire de SUA, unde raportul preț–venit este mult mai dur, în România proprietatea rămâne un obiectiv realist pentru o parte semnificativă a populației.

Concluzia este una esențială: România nu este o țară a chiriașilor fără speranță. Într-o lume în care generații întregi din Vest renunță la ideea de a deține o locuință, România încă oferă această șansă. Nu prin abundență, ci printr-un echilibru fragil, dar real.

Property Price to Income Index – cât de accesibilă este o locuință

Ce înseamnă indexul:
👉 scor mai mare = locuințe mai greu de cumpărat raportat la venit

🔝 Cele mai inaccesibile piețe

• Hong Kong, Canada, Australia, Noua Zeelandă, UK (indici foarte mari)

🔻 Cele mai accesibile

• Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, unele state est-europene și africane

🇷🇴 România

• Zona medie la nivel global
• Mai accesibilă decât SUA, UK, Canada

Cum se simte viața, nu cum sună discursul

Indicele de calitate a vieții este poate cel mai revelator, pentru că adună toate celelalte dimensiuni într-un singur scor. În fruntea clasamentului se află Olanda, Danemarca, Luxemburg, Elveția și Oman – țări cu instituții funcționale, siguranță ridicată și politici publice coerente. La coadă se regăsesc Venezuela, Siria, Haiti, Yemen și Nigeria – state în care viața este marcată de instabilitate profundă.

România are un indice de aproximativ 145 și ocupă locul 45 la nivel global.

Această poziționare spune ceva important: România nu este un loc al disperării, ci unul al normalității imperfecte. Nu suntem în top, dar nici în zona de risc global. Trăim într-o țară previzibilă, unde viața poate fi construită, nu doar suportată.

Quality of Life Index – cum se simte viața, per ansamblu

Ce include: siguranță, costuri, sănătate, poluare, trafic, climă.

🔝 Top 5 țări

1. Olanda – ~213
2. Danemarca – ~212
3. Luxemburg – ~211
4. Elveția – ~206
5. Oman – ~205

🔻 Ultimele 5

• Venezuela, Siria, Haiti, Yemen, Nigeria (sub ~100)

🇷🇴 România

• Index: ~145
• Loc: 45 din ~180 de țări

Siguranța: mituri și realitate

Poate cel mai distorsionat subiect în discursul politic este criminalitatea. Numbeo arată clar care sunt cele mai periculoase țări: Papua Noua Guinee, Venezuela, Haiti, Afganistan și Africa de Sud. La polul opus se află Qatar, Emiratele Arabe Unite, Andorra, Taiwan și Japonia.

România are un Crime Index de aproximativ 33 și se află în jurul locului 55–60 din peste 160 de țări. SUA au un indice de aproape 49, semnificativ mai mare.

Aici concluzia devine incomodă pentru narativele dominante: România este, conform percepției populației, mai sigură decât SUA. Nu perfect sigură, dar mai sigură. Violența extremă nu face parte din viața cotidiană, iar frica nu este un sentiment dominant.

Crime Index – cât de periculoasă este o țară

Ce înseamnă:
👉 scor mai mare = mai multă criminalitate percepută
👉 Safety Index = 100 – Crime Index

🔝 Cele mai periculoase 5 țări

1. Papua Noua Guinee – ~81
2. Venezuela – ~80
3. Haiti – ~80
4. Afganistan – ~75
5. Africa de Sud – ~74

🔻 Cele mai sigure 5

• Qatar, Emiratele Arabe Unite, Andorra, Taiwan, Japonia
  (Crime Index sub 25)

🇷🇴 România

• Crime Index: ~33
• Safety Index: ~67
• Loc: aprox. 55–60 din ~160 de țări

SUA-Crime Index: ~49

📌 România este semnificativ mai sigură decât SUA. Fapt statistic, nu opinie.

Sănătatea: competență fără căldură

În sănătate, România stă la mijloc. Topul este condus de Taiwan, Coreea de Sud, Olanda, Japonia și Austria. România are un indice de aproximativ 56, în timp ce SUA ajung la circa 67.

Interesant este detaliul: românii apreciază competența profesională a personalului medical, dar penalizează sever lipsa de empatie și curtoazie. Concluzia este dureroasă, dar clară: sistemul românesc știe să trateze, dar nu știe să îngrijească.

Health Care Index – cum este sistemul de sănătate

🔝 Top 5

1. Taiwan – ~87
2. Coreea de Sud – ~83
3. Olanda – ~81
4. Japonia – ~80
5. Austria – ~79

🔻 Ultimele 5

• Siria, Venezuela, Bangladesh, Nigeria, Irak

🇷🇴 România

• Index: ~56
• Loc: ~70 din ~90

Trafic, poluare și viața urbană

România se află la mijloc și în aceste clasamente. Nu este printre cele mai poluate țări, dar nici printre cele mai curate. Traficul este o problemă serioasă, mai ales în București.

Pollution Index – cât de poluat este mediul

🔝 Cele mai poluate

• Bangladesh, India, Nigeria, Mongolia, Pakistan

🔻 Cele mai curate

• Finlanda, Islanda, Estonia, Norvegia, Suedia

🇷🇴 România

• Zona medie
• Probleme urbane, dar departe de extremele globale

Traffic Index – cât timp pierdem în trafic

🔝 Cel mai prost trafic

• Peru, Columbia, India, Filipine

🔻 Cel mai bun

• Japonia, Elveția, Germania

🇷🇴 România – locul 59 din 89 de țări

• Trasă în jos de București

România, privită din interior

Datele Numbeo pe orașe arată o Românie surprinzător de coerentă. Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov sau Sibiu oferă o calitate a vieții bună. Bucureștiul pierde puncte la trafic și poluare, dar rămâne competitiv economic.

La capitolul siguranță, românii declară un nivel scăzut de teamă legată de atacuri pe criterii de rasă, religie sau gen, dar un nivel foarte ridicat de frustrare față de corupție și mită. Este poate cea mai onestă radiografie a societății românești: sigură între oameni, nesigură în raport cu instituțiile.

România, pe orașe – date oficiale Numbeo

Quality of Life (România)

• Cluj-Napoca – cel mai bine poziționat
• Timișoara, Brașov, Sibiu – scoruri bune
• București – tras în jos de trafic și poluare

Crime (România)

✔ Worries being subject to a physical attack because of skin color / religion / gender: LOW
❌ Problem corruption and bribery: VERY HIGH

📌 România este percepută ca sigură social, dar cu neîncredere instituțională.

Health Care (România)

✔ Skill and competency of medical staff: HIGH
❌ Friendliness and courtesy of staff: LOW

Traffic (România)

• București – punct critic
• Restul orașelor: nivel moderat

Cost of Living (România)

Familie (4 persoane): 10.590 lei / lună (fără chirie)
Persoană singură: 2.981 lei / lună
41% mai ieftin decât SUA
Chirii cu 69,7% mai mici decât în SUA

Orașele periculoase ale lumii și comparația care deranjează

În topurile globale ale criminalității urbane apar constant orașe din America de Sud sau Africa, dar și orașe din SUA. În topul 100 ale celor mai periculoase orașe din lume SUA are 20 de orașe. Dacă una dintre cele mai mari economii și una dintre cele mai industrializate țări din lume (SUA) are aproximativ 20% din orașele din primele 100 cele mai periculoase, asta spune ceva despre faptul că mari metropole americane se confruntă cu probleme semnificative de siguranță urbană, comparabil cu orașe din regiuni afectate de violență sau instabilitate socială din America Latină sau Africa.

1. Pietermaritzburg, South Africa
2. Pretoria, South Africa
3. Caracas, Venezuela
4. Port Moresby, Papua New Guinea
5. Johannesburg, South Africa
6. Durban, South Africa
7. San Pedro Sula, Honduras
8. Port Elizabeth, South Africa
9. Memphis, TN, United States

Ce spun cifrele când se opresc discursurile

România nu este o țară ideală. Dar este o țară stabilă, sigură, accesibilă și funcțională. O țară care stă mult mai bine decât îi permite narațiunea publică. În același timp, SUA nu sunt invincibile, nici cele mai sigure, nici cele mai accesibile, nici cele mai echilibrate.

Când lideri politici vorbesc despre haos și ordine absolută din unele dintre cele mai sigure locuri din lume, ignorând realitatea propriilor orașe, nu vorbim despre analiză, ci despre manipulare prin frică.

Iar cifrele, reci și încăpățânate, au un prost obicei: nu se sperie de discursuri inflamate, incoerente și incorecte.

Cum a evoluat România în ultimii 5 ani, dincolo de zgomotul politic

Dacă ne uităm la datele Numbeo din ultimii cinci ani, apare un lucru foarte important, care contrazice radical discursul alarmist: România nu a regresat, ci a evoluat lent, inegal, dar clar în sus, mai ales pe indicatorii care țin de stabilitate socială și viață de zi cu zi.

În perioada 2021–2026, România a avut o traiectorie relativ constantă în Indicele Calității Vieții, cu variații mici de la un an la altul, dar fără prăbușiri. Dacă în urmă cu cinci ani România se afla mai aproape de coada clasamentului european, astăzi se poziționează în zona mediană superioară globală, în jurul locurilor 45–65, în funcție de an și de metodologia exactă. Aceasta este o schimbare structurală, nu una cosmetică.

Ce s-a îmbunătățit clar:

• siguranța percepută în spațiul public a rămas stabilă sau a crescut ușor; România nu a intrat niciodată, în acești ani, în zona de risc ridicat
• costul vieții, deși a crescut, a rămas semnificativ sub nivelul țărilor occidentale, păstrând un avantaj competitiv real
• calitatea vieții în orașele mari (Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Sibiu) a crescut constant, mai ales prin infrastructură urbană, acces la servicii și oportunități economice
• competența sistemului medical este evaluată mai bine decât în trecut, chiar dacă relația medic–pacient rămâne un punct vulnerabil

Unde România a stagnat sau a regresat:

• percepția corupției și a mitei a rămas constant ridicată, fără îmbunătățiri majore
• traficul și poluarea urbană, în special în București, trag în jos scorurile generale
• calitatea vieții nu a crescut suficient de rapid pentru a reduce semnificativ decalajul față de Vest

Privită în ansamblu, România nu este într-un declin, așa cum sugerează uneori discursul public, ci într-o zonă de stabilizare matură. Nu mai este o țară „în cădere liberă”, dar nici una care a rezolvat problemele structurale. Este, mai degrabă, o societate care a ieșit din zona de risc și a intrat într-o etapă de construcție lentă, cu frustrări mari tocmai pentru că așteptările au crescut.

Poate cea mai importantă concluzie este aceasta:
în ultimii cinci ani, România s-a îndepărtat constant de zona de colaps social și s-a apropiat de media funcțională a lumii dezvoltate. Diferența față de țările din coada clasamentului nu s-a micșorat, ci s-a adâncit. Iar diferența față de țările din vârf nu ține de „civilizație” sau „valoare”, ci de politici publice, investiții și timp.

Cifrele arată clar:
România nu mai este o țară care cade.
Este o țară care merge înainte, mai încet decât ne-am dori, dar mult mai sigur decât ni se spune.